Rusia EXULTĂ: adevărul pe care nu ne doream să-l auzim despre sistemul antibalistic din România

Elementele antirachetă din România au devenit operaționale în decembrie 2015, dar au fost integrate zilele trecute în sistemul antibalistic al Alianței Nord-Atlantice.

„Apărarea antirachetă în Europa a devenit mai degrabă un simbol politic decât o armă propriu-zisă. Eu aș spune că, dacă simbolurile politice contează, atunci instalația (din România – n.red.) își îndeplinește funcția, deoarece este greu să fie preconizat scopul militar al sistemului”, afirmă George Friedman, fondatorul Institutului de analize Stratfor și al publicației Geopolitical Futures.

„Sistemul este conceput pentru a bloca una sau un număr redus de rachete care ar viza o suprafață mare. Ar fi ineficient împotriva Rusiei, dacă această țară ar lansa un atac nuclear asupra Europei, deoarece sistemul ar fi depășit rapid printr-un număr relativ mic de rachete, și ar fi total irelevant dacă rușii ar lansa un atac masiv, un lucru pe care sigur l-ar putea face”, explică Friedman într-un editorial publicat în revista Geopolitical Futures.

„Iar dacă altă putere nucleară ar decide să lanseze un atac, probabil ar dispune de mai puține rachete, astfel că sistemul ar putea fi eficient. Însă este neclar de ce o țară cu un arsenal balistic relativ mic ar lansa un atac și de ce ar viza Europa”, subliniază Friedman în articolul intitulat „Apărarea antibalistică și realitatea”, expertul ajungând la concluzia că „instalația antirachetă din România protejează Europa de Est de o amenințare foarte improbabilă”.

Agenția rusă Sputnik a preluat editorialul publicat de George Friedman sub titlul: „Bani cheltuiți bine? Sistemul antirachetă din România are doar rol «simbolic»”.

Statele Unite și NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara amenințări provenind din țări care nu se conformează reglementărilor internaționale, precum Iranul și Coreea de Nord.

Recent, Moscova a reiterat că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România și Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forțele nucleare intermediare (INF) și avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra. „Suntem extrem de preocupați în legătură cu sistemele antirachetă americane instalate în România și în viitor în Polonia, care sunt interzise prin Tratatul forțelor nucleare intermediare. În mod evident, instalarea acestor sisteme antibalistice în Europa are rolul contracarării Rusiei. Moscova intenționează să ia toate măsurile necesare pentru garantarea securității”, a transmis recent Ministerul rus de Externe.

Rusia a avertizat de mai multe ori că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF), cerând României și SUA să conștientizeze „responsabilitatea” montării acestor sisteme și să renunțe la plan „cât nu este prea târziu”. În martie 2015, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie și lungă de acțiune – sisteme interzise prin Tratatul forțelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulțumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

Acordul Forțelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA și URSS în 1987 și intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părți să distrugă toate rachetele balistice și de croazieră cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.500 de kilometri. Ca reacție la acuzațiile Moscovei, Președinția Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF).

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România și Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deși Alianța Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacitățile balistice ale unor țări precum Iranul și Coreea de Nord.

Baza antirachetă de la Deveselu (județul Olt) a devenit funcțională în 18 decembrie 2015, iar recent a fost integrată în sistemul antibalistic al NATO. După inaugurarea sistemului din România, Ministerul rus de Externe a transmis: „Am exprimat în mod repetat poziția și evaluările privind planul sistemului antirachetă al SUA și am notat că proiectul intră în contradicție cu măsurile de consolidare a securității și stabilității internaționale. Cu toate acestea, Statele Unite și aliații continuă să lucreze la acest program destabilizator și periculos, iar argumentele pe care le aduc devin tot mai puțin credibile. Pe 18 decembrie 2015 au fost finalizate lucrările de construcție la Deveselu, în România. După fixarea și testarea echipamentelor, baza va intra în fază de pregătire operațională în prima jumătate a anului 2016. Instalații de lansare MK 41 (Aegis) sunt utilizate pentru acest sistem antirachetă. (…) Acest lucru ne permite să considerăm prezența lor o încălcare a prevederilor Tratatului INF de către Statele Unite”.

Pe fondul acuzațiilor formulate de Rusia de nenumărate ori în ultimul an, Președinția Statelor Unite a dat asigurări că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF). Însă președintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lăsat convins de argumentele NATO. Putin a avertizat că Rusia va consolida capacitățile nucleare strategice ca reacție la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalație antibalistică. „Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităților forțelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalații antibalistice”, declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie 2015. Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza amenințările balistice din partea Iranului și Coreei de Nord ascund adevăratele intenții ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară. „Adevăratul scop este neutralizarea potențialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei și al aliaților ei”, a subliniat Vladimir Putin.

Președintele Rusiei a atras atenția că extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o amenințare la adresa capacităților nucleare ruse, exprimând preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse și evocând un scenariu „foarte periculos”.

Departamentul american al Apărării a anunțat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaționale și evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenției americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eșuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcție de rezultate. Cele patru locații propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) și Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe și mobile) și maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune înainte de a intra în spațiul aerian și în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puțin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) și Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. În prezent, există cel puțin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea amenințărilor reprezentate de țări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) și în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.